Mulți oameni își doresc să facă voluntariat, dar amână pasul pentru că nu știu exact ce presupune. Câte ore trebuie să dai? Semnezi ceva? Ce se întâmplă dacă nu mai poți continua? Cine răspunde dacă te accidentezi în timpul unei activități? Aceste întrebări sunt firești și, de cele mai multe ori, rămân fără răspuns pentru că voluntariatul este privit ca un simplu gest de bunăvoință, fără reguli. În realitate, voluntariatul organizat are un cadru clar, gândit tocmai ca să protejeze atât voluntarul, cât și organizația și oamenii pe care aceasta îi ajută.
În acest articol găsești o explicație practică a felului în care funcționează voluntariatul în România: ce îl deosebește de alte forme de activitate, ce conține contractul, ce drepturi și obligații ai, cum se aplică regulile în cazul tinerilor și cum îți dai seama dacă o organizație merită încrederea și timpul tău. Informațiile au caracter general și te ajută să pornești cu dreptul, fără surprize neplăcute pe parcurs.
Ce înseamnă, de fapt, voluntariatul
Voluntariatul este o activitate de interes public, desfășurată din proprie inițiativă, fără a primi în schimb o remunerație. Se poate desfășura în domenii foarte diferite: asistență socială, educație, sănătate, cultură, sport, protecția mediului, protecția animalelor, intervenții în situații de urgență sau dezvoltare comunitară. Organizația care primește voluntari, numită în mod obișnuit organizație-gazdă, poate fi o asociație, o fundație, dar și o instituție publică, cum ar fi o bibliotecă, un muzeu sau un spital.
Este important să faci distincția între voluntariat și alte situații care seamănă doar la suprafață:
- Munca nedeclarată nu devine voluntariat doar pentru că nu este plătită. Dacă desfășori activități care țin de profilul economic al unei firme, sub coordonarea ei și în folosul ei comercial, nu vorbim de voluntariat.
- Stagiul de practică și internshipul au reguli proprii și urmăresc în primul rând formarea profesională.
- Ajutorul informal, cum ar fi să faci cumpărături pentru o vecină în vârstă, este un gest frumos de solidaritate, dar nu presupune un cadru organizat și nici un contract.
Când te alături unei organizații pentru activități regulate, intri însă în zona voluntariatului propriu-zis, cu drepturile și obligațiile care decurg de aici.
Voluntariatul nu are o singură formă. Unii oameni se implică continuu, câteva ore în fiecare săptămână, de exemplu la un centru de zi pentru copii sau la un adăpost de animale. Alții preferă implicarea punctuală, la evenimente, campanii de strângere de fonduri sau acțiuni de ecologizare. Există și voluntariatul la distanță, în care traduci materiale, administrezi o pagină de internet, faci grafică sau oferi consultanță pe e-mail. Nu există o formă mai valoroasă decât alta; contează ca ritmul ales să se potrivească vieții tale, astfel încât să îl poți susține fără să devină o povară.
Contractul de voluntariat și de ce nu e o formalitate
Relația dintre voluntar și organizația-gazdă se bazează pe un contract de voluntariat, încheiat în formă scrisă. Pentru unele activități punctuale și scurte, regulile permit forme mai simple de evidență, dar pentru implicarea de durată contractul este regula. Mulți îl văd ca pe o hârtie în plus, însă el clarifică exact lucrurile care altfel ar putea duce la neînțelegeri.
Un contract bine făcut cuprinde, de obicei:
- descrierea activităților pe care le vei desfășura;
- durata colaborării și programul aproximativ;
- persoana care te coordonează și căreia te poți adresa;
- drepturile și obligațiile ambelor părți;
- modul în care se decontează eventualele cheltuieli legate de activitate;
- condițiile în care contractul poate înceta, inclusiv la inițiativa ta.
Alături de contract, multe organizații folosesc o fișă a voluntarului, în care se descriu concret sarcinile, și un sistem de evidență a orelor. Aceste documente nu sunt birocrație inutilă: ele stau la baza certificatului de voluntariat pe care îl vei primi la final.
Drepturile pe care le ai ca voluntar
Faptul că nu ești plătit nu înseamnă că nu ai drepturi. Dimpotrivă, organizația-gazdă își asumă o serie de responsabilități față de tine:
- Să fii informat despre organizație, despre scopul activităților și despre riscurile pe care le presupun.
- Să primești instruire potrivită pentru sarcinile pe care le ai, mai ales dacă lucrezi cu copii, cu persoane vulnerabile sau în condiții care cer măsuri de siguranță.
- Să desfășori activitatea în condiții de siguranță, cu echipamentul necesar acolo unde este cazul.
- Să îți fie decontate cheltuielile făcute pentru activitate, în condițiile stabilite prin contract, cum ar fi transportul sau masa în cazul unor deplasări.
- Să beneficiezi de asigurare atunci când natura activității o impune, de exemplu în intervențiile cu grad ridicat de risc.
- Să primești un certificat de voluntariat, care descrie activitățile și competențele dobândite.
- Să fii tratat cu respect și să refuzi sarcini care nu sunt prevăzute în contract sau care îți depășesc pregătirea.
Certificatul are o valoare reală. În anumite condiții, activitatea de voluntariat desfășurată în domeniul studiilor sau al profesiei poate fi recunoscută ca experiență, iar pentru tineri este adesea un argument solid la admitere sau la primul interviu de angajare.
Dacă simți că aceste drepturi nu sunt respectate, de exemplu ți se cer constant sarcini pentru care nu ai fost pregătit sau nu primești niciun fel de informații despre siguranță, discută întâi cu coordonatorul tău. Multe probleme apar din neatenție, nu din rea-credință, și se rezolvă printr-o conversație directă. Dacă situația persistă, ai oricând dreptul să încetezi colaborarea în condițiile prevăzute de contract.
Obligațiile pe care ți le asumi
Voluntariatul este un angajament. Organizația își face planurile contând pe tine, iar beneficiarii se obișnuiesc cu prezența ta. De aceea, câteva obligații sunt de bun-simț:
Respectă programul convenit și anunță din timp dacă nu poți ajunge. Păstrează confidențialitatea informațiilor la care ai acces, mai ales datele personale ale beneficiarilor. Urmează instrucțiunile coordonatorului și regulile interne ale organizației. Ai grijă de bunurile care îți sunt încredințate. Și, poate cel mai important, poartă-te cu respect față de oamenii pe care îi ajuți, chiar și atunci când situația este dificilă sau obositoare.
Dacă la un moment dat nu mai poți continua, spune-o deschis și respectă condițiile de încetare din contract. O despărțire anunțată și corectă îi permite organizației să găsească pe altcineva și îți lasă ușa deschisă pentru o revenire ulterioară.
Mai există o obligație, de data aceasta față de tine însuți: să îți cunoști limitele. Voluntarii foarte implicați, mai ales cei care lucrează cu persoane aflate în suferință, pot ajunge la epuizare. Pauzele, discuțiile cu colegii și sprijinul coordonatorului nu sunt semne de slăbiciune, ci condiții pentru ca implicarea ta să dureze. Un voluntar odihnit și motivat ajută mai mult decât unul care se forțează până renunță brusc.
Voluntariatul în cazul tinerilor și al minorilor
Tinerii sunt printre cei mai activi voluntari, iar implicarea timpurie are efecte care durează o viață. Minorii pot face voluntariat cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, în activități potrivite vârstei și care nu le afectează sănătatea, dezvoltarea sau programul școlar. Organizațiile serioase adaptează sarcinile, asigură o supraveghere atentă și comunică direct cu familia.
Pentru adolescenți, voluntariatul este adesea primul contact cu responsabilitatea într-un mediu în afara școlii. Învață să lucreze în echipă, să comunice cu adulți necunoscuți și să ducă un lucru la capăt. Argumentele pentru care merită încurajată această implicare sunt prezentate pe larg în articolul despre importanța implicării tinerilor în viața publică. Cei care vor să meargă mai departe pot căuta și programele europene de solidaritate, care permit proiecte de voluntariat în alte state membre, una dintre fețele concrete ale cetățeniei europene.
Cum alegi o organizație serioasă
Înainte să te angajezi, verifică pe scurt câteva aspecte. Lista de mai jos te ajută să eviți dezamăgirile:
- Organizația este înregistrată legal și poți găsi ușor informații despre ea și despre conducerea ei.
- Ți se explică limpede ce vei face, cât timp îți ia și cine te coordonează.
- Ți se propune un contract și, acolo unde este cazul, o instruire inițială.
- Activitățile au legătură reală cu scopul declarat al organizației.
- Voluntarii mai vechi vorbesc deschis despre experiența lor.
- Primești feedback și ai cui să te adresezi dacă apare o problemă.
La prima întâlnire, nu te sfii să pui întrebări directe: cum arată o zi obișnuită de voluntariat, câți voluntari mai sunt în echipă, ce se întâmplă dacă lipsești o săptămână, cum se decontează eventualele cheltuieli și ce pregătire vei primi. Răspunsurile clare și răbdătoare sunt un semn bun. O organizație care își prețuiește voluntarii are deja un mod de lucru bine pus la punct și se bucură când cineva vine informat.
Dacă o organizație îți cere să faci activități comerciale neplătite, nu îți explică nimic despre siguranță sau evită orice formă scrisă, este un semnal că merită să cauți în altă parte.
Ce câștigi, dincolo de certificat
Beneficiile voluntariatului se văd rar pe hârtie. Câștigi abilități practice, de la organizare și comunicare până la gestionarea situațiilor neprevăzute. Cunoști oameni pe care altfel nu i-ai fi întâlnit niciodată și îți lărgești perspectiva asupra problemelor din comunitate. Mulți voluntari spun că au primit cel puțin atât cât au dat: un sentiment de apartenență, încredere în propriile forțe și certitudinea că timpul lor a contat pentru cineva.
Voluntariatul este una dintre cele mai directe forme prin care un cetățean poate face diferența, iar alte idei găsești în ghidul despre implicarea civică în comunitatea ta. Pentru întrebări juridice specifice despre un contract anume sau despre o situație delicată apărută în timpul activității, discuția cu un consilier juridic sau cu un avocat îți oferă cel mai sigur răspuns. Restul ține de tine: alege o cauză în care crezi, informează-te și fă primul pas, cu încredere că voluntariatul bine organizat este o relație corectă, în care fiecare parte știe ce dă și ce primește.
Foto: Andrius La Rotta / Pexels
