Fisurile din pereți sunt, în cele mai multe cazuri, crăpături fine ale tencuielii sau ale vopselei, provocate de contracția materialelor la uscare și de variațiile de temperatură și umiditate. Ele devin un semnal de alarmă când sunt late, au o formă înclinată sau în trepte, apar brusc ori continuă să se lărgească. Lățimea, direcția și evoluția în timp sunt cele trei criterii după care se face prima evaluare.
De ce apar fisurile în pereți?
Fisurile apar pentru că materialele de construcție se dilată, se contractă și se tasează, iar tencuiala, mai rigidă și mai subțire decât zidul, cedează prima. Cauzele cele mai frecvente sunt:
- Contracția la uscare a tencuielilor și a betonului, în primii ani după construcție sau renovare.
- Variațiile de temperatură dintre sezoane, mai ales la pereții expuși la soare.
- Îmbinarea a două materiale diferite, de exemplu zidărie și stâlp de beton sau perete de gips-carton lipit de zidărie.
- Tasarea terenului sub fundație, inegală pe lungimea clădirii.
- Umezeala din infiltrații, care umflă și apoi slăbește materialele.
Cum se deosebește o fisură de tencuială de una structurală?
O fisură de tencuială este fină, superficială și adesea ramificată ca o rețea, în timp ce o fisură structurală trece prin zidărie, are o direcție clară și se lărgește în timp. Poziția contează la fel de mult ca lățimea.
| Lățime orientativă | Încadrare uzuală | Ce se face de obicei |
|---|---|---|
| Sub 0,1 mm, ca un fir de păr | Neglijabilă | Se acoperă la următoarea zugrăveală |
| 0,1–1 mm | Foarte ușoară | Se deschide, se umple și se armează cu plasă |
| 1–5 mm | Ușoară | Se urmărește în timp; se caută cauza |
| 5–15 mm | Moderată | Evaluare de către un inginer |
| Peste 15 mm | Severă | Evaluare urgentă, posibile intervenții la structură |
Intervalele sunt orientative. O fisură de 2 mm care se mărește lună de lună este mai îngrijorătoare decât una de 3 mm stabilă de ani de zile.
Ce forme de fisuri merită atenție specială?
Fisurile înclinate, în trepte sau orizontale pe pereți portanți merită atenție specială, pentru că indică de obicei mișcări ale structurii, nu doar ale finisajului.
- Fisuri diagonale din colțurile ferestrelor și ușilor: golurile concentrează tensiunile, iar fisura arată unde se descarcă o mișcare a zidului.
- Fisuri în trepte, care urmează rosturile dintre cărămizi: semn frecvent de tasare diferențiată.
- Fisuri orizontale lungi pe pereții de subsol sau de soclu: pot indica împingerea pământului sau a apei.
- Fisuri mai late sus decât jos ori invers: arată direcția în care se mișcă o parte a clădirii.
- Uși și ferestre care încep să se blocheze în același timp cu apariția fisurilor.
Cum se urmărește evoluția unei fisuri?
Evoluția unei fisuri se urmărește prin măsurători repetate, la aceleași puncte, timp de câteva luni, ideal pe parcursul mai multor anotimpuri.
- Se marchează cu creionul capetele fisurii și se notează data lângă fiecare semn.
- Lățimea se măsoară în două sau trei puncte fixe, cu o riglă gradată fină sau cu un card de măsurare a fisurilor.
- Se fotografiază fisura cu o riglă alăturată, din același unghi, la fiecare verificare.
- Peste fisură se poate lipi o bandă subțire de ipsos sau o marcă de sticlă; dacă se rupe, fisura este activă.
- Măsurătorile se repetă lunar și se trec într-un tabel simplu.
Cum se repară o fisură de tencuială?
O fisură de tencuială se repară prin deschiderea ei în formă de V, curățarea prafului, umplerea cu un material elastic sau cu glet și armarea cu bandă ori plasă din fibră de sticlă pe o lățime de câțiva centimetri. Fără plasă, fisurile reapar adesea în același loc după un sezon. Reparația are sens doar după ce fisura s-a dovedit stabilă și cauza, de exemplu o infiltrație, a fost eliminată. Lucrările de acest tip intră firesc în lista de lucrări de renovare care nu pot fi amânate.
Când se cheamă un inginer structurist?
Un inginer structurist se cheamă când fisurile sunt mai late de câțiva milimetri, se lărgesc, apar în trepte sau pe diagonală pe pereți portanți ori sunt însoțite de deformări vizibile. După cutremure, orice fisură nouă în elementele de rezistență se evaluează de un specialist. Intervențiile la structură nu se fac pe cont propriu: ele cer proiect și, de regulă, documentele descrise în articolul despre autorizația de construire și etapele ei, iar la lucrări mari se discută și prezența unui diriginte de șantier. Fotografiile și tabelul cu măsurători ajută inginerul să stabilească mai repede cauza.
